Protecția serverului este una dintre cele mai mari preocupări pentru echipele de securitate astăzi. Protecția slabă poate deschide ușa atacatorilor pentru a obține acces neautorizat la server prin intermediul unor tipuri de malware. Astăzi, infractorii cibernetici sunt mai agresivi ca niciodată. Configurați protecția serverului cu acești pași de bază pentru a preveni atacatorii!
Cheie SSH: un element obligatoriu pentru a proteja serverul
Cunoscute și sub numele de Secure Shell , cheile SSH sunt un protocol de rețea criptografic. Cheile SSH oferă un nivel mai ridicat de securitate decât parolele obișnuite.
Acest lucru se datorează faptului că cheile SSH pot rezista mult mai bine unui atac Brute Force . De ce? Pentru că este aproape imposibil de decodat. În schimb, o parolă obișnuită poate fi spartă în orice moment.
Când sunt generate cheile SSH, există două tipuri de chei: cheie privată și cheie publică. Cheia privată este salvată de administrator, în timp ce cheia publică poate fi partajată cu alți utilizatori.
Spre deosebire de parolele tradiționale de pe server, cheile SSH au un șir lung de biți sau caractere. Pentru a le sparge, un atacator va petrece ceva timp încercând să decripteze accesul încercând diferite combinații. Acest lucru se întâmplă deoarece cheile (publice și private) trebuie să se potrivească pentru a debloca sistemul.

Cheia SSH este un element obligatoriu pentru a proteja serverul
Configurați un firewall
A avea un firewall este una dintre măsurile de bază pentru a asigura protecția serverului. Un firewall este esențial deoarece controlează traficul de intrare și de ieșire pe baza unei serii de parametri de securitate.
Acești parametri de securitate se aplică în funcție de tipul de firewall pe care îl utilizați. Există trei tipuri de firewall-uri bazate pe tehnologia lor: filtrare de pachete, filtrare proxy și firewall-uri cu state. Fiecare dintre aceste servicii oferă o modalitate diferită de a accesa serverul.
De exemplu, un firewall de filtrare este unul dintre cele mai simple mecanisme de protejare a unui server. Practic, verifică adresa IP, portul sursă, adresa IP de destinație, portul de destinație și tipul de protocol: IP, TCP, UDP, ICMP. Apoi comparați aceste informații cu parametrii de acces specificați și, dacă se potrivesc, accesul la server este permis.
Un filtru proxy este plasat ca intermediar între cele două părți care comunică. De exemplu, un computer client solicită acces la un site web. Acest client trebuie să creeze o sesiune cu serverul proxy pentru a se autentifica și verifica accesul utilizatorului la Internet înainte de a crea o a doua sesiune pentru a accesa site-ul web.
În ceea ce privește firewall-ul cu stat, acesta combină tehnologia proxy-ului și a filtrului de pachete. De fapt, este cel mai folosit firewall pentru protejarea serverelor, deoarece permite aplicarea regulilor de securitate folosind firewall-uri UFC, nftables și firewall-uri CSF.
Pe scurt, utilizarea unui firewall ca instrument de protecție a serverului vă va ajuta să protejați conținutul, să autentificați accesul și să controlați traficul de intrare și de ieșire prin parametrii de securitate prestabiliți.
Configurați VPN
Configurarea unei VPN (rețea privată virtuală) este esențială pentru a accesa informațiile serverelor de la distanță în funcție de parametrii de securitate ai rețelei private. În termeni de bază, un VPN funcționează ca un cablu virtual între computer și server.
Acest cablu virtual creează un tunel prin care informațiile criptate să treacă. În acest fel, informațiile schimbate între server și computerul autorizat vor fi protejate de orice intruziune.
![Cele mai bune 4 sfaturi pentru a vă proteja serverul Cele mai bune 4 sfaturi pentru a vă proteja serverul]()
VPN-urile creează protocoale de securitate pentru a filtra datele de ieșire și de intrare
Protecția serverului este întărită de VPN, deoarece controlează accesul la anumite porturi printr-o rețea privată. Aceasta înseamnă că accesul public la server rămâne blocat și doar utilizatorii cu acces la rețeaua privată pot face schimb de informații cu serverul.
Pe scurt, VPN-urile oferă protocoale de securitate pentru a proteja informațiile care trec prin server și pentru a crea o conexiune sigură prin criptarea datelor.
Criptare folosind SSL și TLS
Criptarea SSL și TSL este o alternativă dacă nu doriți să utilizați un tunel VPN. SSL (Secure Sockets Layer) este un certificat digital care protejează transmiterea informațiilor.
Pe de altă parte, TSL (Transport Layer Security) este a doua generație după SSL. TLS stabilește un mediu securizat între utilizator și server pentru a face schimb de informații. Face acest lucru folosind protocoalele HTTP, POP3, IMAP, SMTP, NNTP și SSH.
Folosind SSL și TSL prin KPI (Public Key Infrastructure), puteți crea, gestiona și valida certificate. De asemenea, puteți defini sisteme cu anumiți utilizatori pentru a cripta comunicarea.
Cu alte cuvinte, atunci când configurați un certificat de autorizare, puteți urmări identitatea fiecărui utilizator conectat la rețeaua dvs. privată și puteți cripta traficul acestuia pentru a preveni interceptarea comunicațiilor, atacați și consolidați protecția serverului dvs.